BISERICA MEMORIALÃ "MIHAI VITEAZUL"

PAROHIA ORTODOXÃ CU HRAMUL SFÂNTA TREIME SI SFANTUL SILUAN ATHONITUL

ALBA IULIA - ROMÂNIA

RUGĂCIUNI

Prima pagină Biblioteca

Slujba Sfântului Serafim de Sarov
Slujba și Paraclisul Sfântului Ioan Rusul
Rugăciunea de dimineață
a Arhim. Sofronie Saharov
Rugăciunea ultimilor
stareți de la Optina
Rugăciunea pentru unire a
Arhim. Sofronie Saharov
Rugăciunea starețului
sau duhovnicului
a Arhim. Sofronie Saharov
Paraclisul Maicii Domnului
Psaltirea
Paraclisul Sfântului Siluan Athonitul
Acatistul Sfântului Arhanghel Rafail
Canonul Sfântului Ierarh Nicolae
Acatistul de mulțumire "Slavă lui Dumnezeu pentru toate"
Rugăciunea Cuviosului Paisie Olarul
Imn acatist la rugul aprins al Născătoarei de Dumnezeu
Rugăciune către Dumnezeu-Tatăl, a celui între sfinți Părintelui nostru, Vasile cel Mare
Acatist pentru cei adormiți
Acatistul Sfantului Ioan Gură de Aur
Acatistul Sfântului Ioan din Kronstadt
Acatistul Sfântului Mucenic Ioan Rusul
Stihuri la Pomenirea Înălțării Cinstitei și de viață Făcătoarei Cruci
Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Paisie Aghioritul
Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Porfirie Noul făcător de minuni

"Viu este Domnul și bine este cuvântat Dumnezeu; și să se înalțe Dumnezeul mântuirii mele" (Ps. 17, 50).

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pre mine pacatosul.

Întru fărădelegi fiind zămislit, eu, păcătosul, nu cutez a căuta la înalțimea cerului; dar îndrăznind către iubirea Ta de oameni, strig Ție: Dumnezeule, milostiv fii mie și mă mântuiește!

De vreme ce dreptul abia se mântuiește, cum mă voi arăta eu, păcătosul, cel ce nu am purtat greutatea și zăduful zilei? Ci numără-mă, Dumnezeule, cu cei din ceasul al unsprezecelea și mă mântuiește!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Brațele părintești grăbește a mi le deschide, că în păcate am cheltuit viața mea! Și căutând, Mântuitorule, la bogăția cea neîmpuținată a îndurărilor Tale, nu trece acum cu vederea inima mea cea sărăcită, căci către Tine, Doamne, strig cu umilință: greșit-am la cer și înaintea Ta!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Fecioară, nădejdea creștinilor, pe Dumnezeu, pe Care L-ai născut mai presus de minte și de cuvant, roagă-L neîncetat, împreună cu puterile cele de sus, să ne dea iertare de păcate și îndreptarea vieții, nouă tuturor, celor ce cu credință și cu dragoste te preamărim pururea.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

Stăpâne atotputernice și necuprins, Putere începătoare de lumină și nepătrunsă, Părintele Ființei celei ipostatice și Purcezătorul Duhului Tau Celui de o putere, Care pentru îndurările milostivirii și pentru negrăita bunătate nu ai trecut cu vederea firea omenească cea cuprinsă de întunericul păcatului, ci dumnezeieștile lumini ale sfintelor Tale învățături le-ai strălucit în lume mai întâi prin lege și prin prooroci, iar mai apoi prin Însuși Fiul Tău Cel Unul-Nascut, Care ai binevoit să ne răsară nouă trupește și la strălucirea luminii Tale să ne povățuiască; fie urechile Tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre și ne dăruiește nouă, Doamne, cu inima neadormită și trează să petrecem toată noaptea vieții acesteia așteptând venirea Fiului Tău și Dumnezeului nostru, Judecătorul tuturor, nu culcați și dormind, ci priveghind și cugetând la lucrarea poruncilor Tale să ne aflăm, și întru bucuria Lui impreună să intrăm, unde este glasul cel neîncetat al celor ce prăznuiesc și nespusa dulceață a celor ce privesc frumusețea feței Tale celei negrăite. Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțam, Tatălui Celui fără de început, împreună și Unuia-Născut Fiului Tău și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin ! Întru fărădelegi fiind zămislit, eu, păcătosul, nu cutez a căuta la înalțimea cerului; dar îndrăznind către iubirea Ta de oameni, strig Ție: Dumnezeule, milostiv fii mie și mă mântuiește! (Psaltire - Catisma 1)

***

Eu sunt, Doamne, pomul cel neroditor, care nici o roadă de pocăință nu aduc. Și mă tem de tăiere, și de focul cel nestins mă înfricoșez. Pentru aceea mă rog ție: Mai înainte de nevoia aceea, întoarce-mă și mă mântuiește.

Ca valurile mării s-au sculat asupra mea fărădelegile mele, ca o corabie în luciu, eu însumi mă înviforesc de multe greșeale; ci la limanul cel lin prin pocăință, îndreptează-mă, Doamne, și mă miluește.

Slavã Tatãlui și Fiului și Sfântului Duh,

Miluește-mă, a zis David; și eu strig către Tine: greșit-am, Mântuitorule; păcatele mele prin pocăință ștergându-le, miluește-mă.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Solitoarea cea fierbinte a creștinilor, roagă pre Fiul tău, de Dumnezeu Născătoare, să ne izbăvească pre noi de toată răutatea și nevoia vrăjmașului, și să ne dea nouă iertare de cele ce am greșit, pentru îndurările cele milostive, cu rugăciunile tale, Maică Fecioară.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Stăpăne, întru tot puternice, Părintele Domnului nostru Iisus Hristos, Unuia născut Fiului Tău, dă-mi trup neîntinat, inimă curată, minte deșteaptă, conștiință nerătăcită, și venirea Duhului Sfânt către câștigarea și încredințarea adevărului celui întru Hristosul tău, cu carele ți se cuvine slavă, cinste si închinăciune, împreună cu Duhul Sfânt. Amin.

***

Doamne atotțiitorule, Cuvinte al Tatălui celui mai înainte fără de început, Dumnezeule cel însuți desăvârșit, Iisuse Hristoase, carele pentru îndurările milei tale celei neasemănate, niciodată nu te desparți de robii tăi, ci pururea întru ei te odihnești; nu mă părăsi pre mine robul tău, Împărate întru tot sfinte, ci-mi dă mie nevrednicului, bucuria mântuirii tale, și-mi luminează mintea cu lumina cunoștintei Evangheliei tale. Sufletul meu îl leagă cu dragostea Crucii tale, iar trupul meu, cu nepătimirea ta îl împodobește. Gândurile mele le împacă, și picoarele mele le ferește de alunecare. Și nu mă pierde pre mine cu fărădelegile mele, prea bunule Doamne, ci mă ispitește, Dumnezeule, și cunoaște inima mea, caută și află cărările mele și vezi de este cale a fărădelegei întru mine, mă întoarce dintru dânsa și mă povățuiește pre calea cea veșnică. Că tu ești calea și adevărul și viața, și Ție slavă înălțăm, împreună și celui fără de început al tău Părinte, și prea Sfântului și bunului și de viață făcătorului tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin. (Psaltire, Catisma 2)

***

Nevrednic fiind eu pe pământ, suflete al meu, pocăiește-te! Țărâna în mormânt nu lăuda și de greșeli nu se izbăvește. Strigă, dar, către Hristos Dumnezeu: Cunoscătorule de inimi, greșit-am; ci mai înainte de a mă osândi, Dumnezeule, milostivește-Te spre mine și mă mântuiește!

Până când, suflete al meu, petreci în păcat? Până când tot amâni pocăința? Adu-ți aminte de judecata ce va să fie și strigă către Hristos Dumnezeu : Cunoscătorule de inimi, greșit-am ! Ci Tu, Doamne, cel ce ești fără de păcate, miluiește-mă!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

La infricoșătoarea judecată, fără de pârâși voi fi vădit și fără de martori voi fi osândit, ca se vor deschide cărțile conștiinței și lucrurile cele ascunse se vor descoperi. De aceea, mai inainte de a se cerceta cele lucrate de mine, în priveliștea aceea a toată lumea, Dumnezeule, curățește-mă și mă miluiește!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, neînțeleasă și necuprinsă este taina cea înfricoșătoare ce s-a lucrat întru tine: ca pe Cel necuprins zămislindu-L, L-ai născut îmbrăcat în trup, din preacinstitul tău sânge. Pe Acela, curată, roagă-L, ca pe Fiul tău, să mântuiască pe toți cei ce-ți cântă ție!

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Doamne atotțiitorule, Cuvinte al Tatălui Celui fără de început și Insuți Dumnezeu desăvârșit, Iisuse Hristoase, Care pentru îndurările milei Tale celei nemăsurate niciodată nu Te desparți de robii Tai, ci pururea Te odihnești întru ei, nu mă părăsi pe mine robul Tau, Impărate întru tot sfinte, ci dă-mi mie, nevrednicului, bucuria mântuirii Tale și-mi luminează mintea cu lumina cunoștintei Evangheliei Tale. Sufletul meu îl leagă cu dragostea Crucii Tale. Trupul meu cu nepătimirea Ta il impodobește. Gândurile mele le impacă. Picioarele mele le ferește de alunecare. Nu mă pierde cu fărădelegile mele, Preabunule Doamne, ci mă ispitește, Dumnezeule, și cunoaște inima mea, caută și află cărările mele și de mă aflu pe calea fărădelegii, abate-mă de la ea și mă indreptează pe calea cea veșnică. Că Tu ești calea și adevărul și viata și Ție slavă îți înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.(Catisma 3)

***

Smeritul meu suflet, cel ce s-a cheltuit toată viața întru păcate, cercetează-l Doamne, și ca pre curva mă primește și pre mine și mă mântuiește.

Înnotând prin luciul acestei vieți, îmi aduc aminte de adâncul răutăților mele; și neavând ocârmuitor pre gând, glasul lui Petru strig ție: Mântuiește-mă Hristoase Dumnezeule, mântuiește-mă, ca un iubitor de oameni.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Degrab să intrăm împreună în cămara lui Hristos, ca să auzim toți fericitul glas al acestuia. Dumnezeului nostru: Veniți cei ce iubiți slava cea cerească, părtași făcându-ne cu fecioarele cele înțelepte, să ne luminăm făcliile noastre prin credință.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Suflete pocăiește-te mai înainte de ieșirea ta, că judecata este fără de milă, și nesuferită celor ce păcătuiesc. Strigă către Domnul întru umilința inimei; Greșit-am ție întru cunoștință și întru necunoștință, îndurate; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostivește-te și mă mântuiește.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Ție Doamne unuia și bunului și nepomenitorului de rău, îmi mărturisesc păcatele mele. La tine cad eu nevrednicul, strigând: Greșit-am, Doamne, greșit-am și nu sunt vrednic să caut spre înălțimea cerului, de multimea nedreptăților mele. Ci Domnul meu, Domnul meu, dăruiește-mi lacrimi de pocăintă, cel ce ești singur bun și milostiv; ca întru ele să mă rog ție, să mă curățești, mai înainte de sfârsit, de tot felul de păcate. Că înfricoșate și groaznice locuri voi să trec, despărțindu-mă de trup. Și multime de întunecați și fără de omenie diavoli, mã vor întâmpina, si nimenea nu va cãlãtori împreunã cu mine, ca sã-mi ajute sau să mă scoată. Pentru aceea cad la bunătatea ta, ca să nu fiu dat la aceia ce-mi fac mie strămbătate, nici să se laude asupra mea vrăjmașii mei, bunule Doamne, nici să zică: în mâinile noastre ai venit și nouă te-ai dat. Nu, Doamne, nu-ți uita îndurările tale, nici să-mi răsplătești mie dupre fărădelegile mele, nici întoarce fața de către mine, ci tu, Doamne, mă pedepsește, însă cu milă și îndurări; iar vrăjmașul să nu se bucure de mine, ci stinge înfricoșarea lui, ce are asupra mea, și toată lucrarea lui o fă deșeartă. Și-mi dă mie nedefăimată calea cea către tine, bunule Doamne, pentru că de am și greșit, la alt doctor nu am năzuit, nici nu mi-am întins mâinile către dumnezeu străin. Deci, nu goni rugăciunea mea, ci mă ascultă pentru bunătatea mea, și întărește inima mea întru frica ta. Și să se facă Darul tău preste mine, Doamne, ca un foc, și să arză gândurile cele necurate dintru mine; că tu ești Doamne, lumina cea mai presus de toată lumina, bucuria cea mai presus de toată bucuria, odihna cea mai presus de toată odihna, viața cea adevărată și mântuirea, care petrece în vecii vecilor, Amin. (Catisma 4)

***

Înfricoșat este scaunul tău, vicleană este viața mea; și cine mă va izbăvi pre mine de nevoia cea de atuncea? De nu te vei milostivi spre mine, Hristoase Dumnezeule ca un îndurat și de oameni iubitor.

Slavă Tatălui și Fiului si Sfântului Duh,

Grija vieții m-a scos din Rai, și ce voi face eu, desnădăjduitul? Pentru aceasta bat în ușă și strig: Doamne, Doamne, deschide-mi prin pocăință, și mă mântuiește.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Ce vom numi pre Biserica ta, de Dumnezeu Născătoare? Liman duhovnicesc, Rai al hranei celei cerești, pricină a vieții celei nesfârșite? Că toate bunătățile le ai. Roagă-te totdeauna lui Hristos, să se mântuiască sufletele noastre.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Dumnezeule cel drept si lăudat, Dumnezeule cel mare și puternic, Dumnezeule cel mai înainte de veci, ascultă rugăciunea omului păcătos. Întru acest ceas ascultă-mă pre mine, cel ce te-ai făgăduit să asculți pre cei ce te vor chema întru adevăr. Si să nu te îngrețoșezi de mine, care am buze necurate si sunt cuprins în pãcate. Nãdejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pre mare departe, ia armă și pavăză și te scoală întru ajutorul meu. Scoate sabie și stai împotriva celor ce mă gonesc pre mine. Ceartă duhurile cele necurate de la fața neînțelepciunii mele. Și să se depărtăze de la gândul meu, duhul urâciunei și al pomenirii de rău, duhul zavistiei și al vicleniei, duhul îngrozirei și al lenevirei, duhul mândriei și al toatei alte răutăți. Și să mi se stingă toată înfocarea și pornirea trupească, care se ridică din lucrarea diavolească; și să mi se lumineze sufletul și trupul meu și duhul, cu lumina cunoștinței tale celei dumnezeiești; ca, cu mulțimea îndurărilor tale, ajungând la unirea credinței, la bărbat desăvârșit, întru măsura vârstei, să slăvesc împreună cu Îngerii și cu toți Sfinții tăi prea cinstitul și de mare cuviință numele tău: al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin. (Catisma 5)

***

Cântare iți aduc ție, Doamne, și greșalele mele toate le mărturisesc ție Dumnezeule, întorcându-te miluiește-mă.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Mântuiește-mă Dumnzeul meu, precum oarecând ai mântuit pre Vameșul, lacrimile curvei nu le-ai trecut. Primește, și suspinurile mele, Mântuitorul meu, și mă mântuiește.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu rugăciune acum mă apropii sub acoperământul tău întru tot nevinovată, ci mă scoate de Dumnezeu Născătoare, din tulburarea patimilor, ca ceea ce ai născut pe Pricinuitorul nepătimirei.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Mulțămim Ție, Doamne Dumnezeul nostru pentru toate ale tale faceri de bine, care ai făcut nouă nevrednicilor, din vârsta cea dintâi, până întru aceasta, de acum pentru cele ce știm și care nu știm, pentru cele arătate și pentru cele nearătate, ce s-au făcut cu lucrul și cu cuvântul, Cela ce ne-ai iubit pre noi atâta, cât și pre singur Unul născut Fiul Tău l-ai dat pentru noi, învrednicește-ne și pre noi să ne facem vrednici dragostei tale. Dă-ne, întru cuvântul Tău, întelepciune, și întru frica Ta insuflă tărie, cu puterea cea de la Tine. Și orice am greșit, cu voie sau fără de voie, iartă-ne și nu le socoti. Si păzește sufletul nostru sfânt, si-l pune pre el înaintea divanului tău, având știință curată și sfârșit vrednic iubirii tale de oameni. Și-ți adu aminte, Doamne, de toți cei ce chiamă întru adevăr numele tău. Adu-ți aminte de toți cei ce ne vor nouă binele...și de cei ce ne vor răul, căci toți suntem oameni, și în deșert este tot omul. Pentru aceasta ne rugăm Ție, Doamne, dă-ne nouă mare mila milostivirei Tale. (Catisma 6)

***

Când va ședea Judecatorul pe scaunul Sau și Ingerii vor sta de față; când trâmbița va răsuna și văpaia va arde, ce vei face, suflete al meu, ducându-te la judecată? Căci atunci răutățile tale vor sta de față și greșealele tale cele ascunse se vor vădi. Pentru aceasta, mai înainte de sfârșit, strigă către Judecătorul: Dumnezeule, milostivește-Te spre mine și mă miluiește !

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Toți să priveghem și să întâmpinăm pe Hristos cu mulțime de untdelemn și cu candele aprinse, ca să ne învrednicim a fi înăuntrul cămării Mirelui. Ca cel ce va rămâne afară, în deșert va striga către Dumnezeu: miluiește-mă!

Și acum și pururea și în vecii vecilor,

In patul a multe păcate zăcând, mă dezbrac de nădejdea mântuirii mele. Ca somnul lenevirii mele pricinuiește chinuri sufletului meu. Dar Tu, Dumnezeule, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, ridică-mă spre cântarea Ta, ca să Te slăvesc pe Tine.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Doamne, Dumnezeul meu, ca un bun și de oameni iubitor, multe mile ai făcut cu mine, pe care nu mă așteptam să le văd. Cu ce, oare, voi răsplăti bunătățile Tale, Doamne, Doamne al meu ! Mulțumesc numelui Tău celui mult lăudat, mulțumesc milostivirii Tale celei negrăite ce o ai spre mine, mulțumesc îndelungii Tale răbdări celei neasemănate, și Te rog sprijinește-mă și de acum înainte, și mă ajută! Ferește-mă, Stăpâne al tuturor, ca să nu mai greșesc înaintea Ta! Că Tu cunoști alunecarea cea lesnicioasă a firii mele. Tu știi nepriceperea mea, Tu cunoști cele făptuite de mine, cele întru cunoștința și întru necunoștință, cele de voie și cele fără de voie, cele din noapte și cele din zi, cele cu mintea și cu gândul. De, aceea, ca un Dumnezeu bun și de oameni iubitor, șterge-le, Preabunule Doamne, cu roua milei Tale și ne mântuiește, pentru Sfânt numele Tău, cu judecățile care știi! Pentru că Tu ești lumina și adevărul și viața și Ție slavă înalțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. (Catisma 7)

***

Furtuna deznădejdii mă viscolește pre mine, care m-am alunecat întru adâncurile păcatului. Ci apucă înainte Hristoase, ca un atotputernic, ocârmuitor a toată lumea, și la limanul nepătimirii cel lin, mă îndreptează, pentru milostivirea ta Mântuitorule, și mă mântuiește.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Suflete, acestea de aici sunt vremelnice, iar cele de acolo veșnice. Văd divanul și pe judecătorul sezând pe scaun, și tremur de hotărâre. Deci suflete întoarce-te, că neiertată este judecata.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Nădejdea celor desnădăjduiți, ajutorul celor neajutorați, sprijinul celor ce nădăjduiesc întru tine, sfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ajutorul tău trimite-l nouă.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Doamne îndurate și milostive, ascultă rugăciunea mea și ia aminte la glasul rugăciunii mele; fă cu mine semn spre bine. Povățuiește-mă în calea ta, ca să umblu întru adevărul tău; veselește inima mea, ca să se teamă de numele cel sfânt, că mare ești și faci minuni. Tu ești Dumnezeu Însuți și nu este asemenea Ție Întru dumnezei, Doamne; puternic Întru milă și bun Întru tărie, spre a ajuta și a mângăia și a mântui pre toti cei ce nădăjduiesc, În numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh, Amin. (Catimsa 8)

***

Mă gândesc la ziua cea Infricoșatoare și plâng faptele mele cele rele. Cum voi răspunde Impăratului celui fără de moarte? Și cu ce îndrăzneală voi căuta la Judecătorul eu, păcătosul? Milostive Părinte, Fiule Unule-Nascut și Duhule Sfinte, miluiește-mă!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

In valea plângerii, la locul ce ai rânduit, când vei ședea, Milostive, să faci judecata dreaptă, să nu vădești cele ascunse ale mele, nici să mă rușinezi înaintea îngerilor, ci cruță-mă, Doamne, și mă miluiește!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preabună Născătoare de Dumnezeu, ocrotitoarea lumii, nădejdea și acoperamântul cel tare al celor ce aleargă la tine, roagă, stăruitor, împreună cu cei fără de trup, pe Dumnezeul cel Iubitor de oameni, pe care L-ai născut, să izbăvească sufletele noastre de toată îngrozirea, ceea ce ești una binecuvântată!

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Stăpâne, Doamne, Dumnezeul nostru, Care singur știi suferința ticălosului meu suflet și leacul acesteia, tămăduiește-l cum știi, după mulțimea milei Tale și a îndurărilor Tale! Căci din faptele mele nu-i cu putință a pune peste el alifie, nici untdelemn, nici legături. Ci Tu, Cel ce ai venit să chemi la pocăința, nu pe cei drepți, ci pe cei păcătoși, ai milă și îndurare și Te milostivește spre dânsul; rupe zapisul faptelor mele celor rele și urâte și mă povățuiește la calea cea dreaptă, ca umblând întru adevărul Tău, să pot scăpa de săgețile vicleanului și așa să stau fără de osândă înaintea înfricoșătorului Tău divan, slăvind și lăudând preasfântul Tău nume, în vecii vecilor. Amin. (Catisma 9)

***

De infricoșătoarea zi a venirii Tale și de dreapta judecată temându-mă, Doamne, mă spăimântez și tremur, ca unul ce am mulțime de păcate. Ci, ca un Dumnezeu milostiv, mai inainte de sfârșit întoarce-mă și mă mântuiește, Mântuitorul meu, mult-Indurate!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

Când se vor pune scaunele la judecată, Doamne, și oamenii vor sta înaintea divanului Tău, atunci nu va fi mai de cinste împaratul decât ostașul, nici stăpânul nu va fi mai presus de robul său, că fiecare din faptele lor, sau se va slăvi, sau se va rușina !

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Fecioară, Maica lui Hristos, numai tu singură te-ai învrednicit de mari daruri, căci ai născut cu trup pe unul din Treime, pe Hristos, Dătătorul de viață, pentru mântuirea sufletelor noastre.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

Doamne, Dumnezeul nostru, Cel bogat întru milă și necuprins întru îndurare, Care singur ești din fire fără de păcat, și fără de păcat Te-ai făcut om pentru noi, ascultă în ceasul de acum, această rugăciune umilită a mea. Sărac și lipsit sunt de fapte bune și inima mea mi s-a tulburat întru mine, Iar Tu, Doamne, Preaînalte Impărate al cerului și al pămantului, știi că toate tinerețile mele le-am cheltuit în păcate și umblând după poftele trupului meu, m-am făcut bucurie demonilor și am urmat în totul diavolului, tăvălindu-mă totdeauna în noroiul poftelor. Știi că întunecându-mi-se gândul, din copilărie și până acum, niciodată nu am voit să fac voia Ta cea sfântă, ci robit fiind cu totul de poftele ce mă cuprind, m-am făcut de râs și batjocura demonilor, nesocotind nicidecum cu mintea mea, că-i nesuferită urgia mâniei Tale asupra păcătoșilor. Acum, gătită flind gheena focului și din această pricină căzând în deznădăjduire, încă n-am venit la simțul pocăinței, ci sunt putin și gol de dragostea Ta. Că ce fel de păcat n-am facut eu? Ce lucru drăcesc n-am lucrat? Ce faptă grozavă și înverșunată nu am săvarșit cu sârguință și peste măsură? Mintea mi-am întinat-o cu totul prin cugete trupești; trupul mi l-am spurcat prin împreunări de tot felul; duhul cu totul mi l-am pângărit cu învoirea la păcat; toate membrele ticălosului meu trup le-am pus să lucreze și să slujească păcatului. Cine dar, nu mă va plânge pe mine, ticălosul? Cine nu mă va jeli pe mine, osânditul? Pentru că singur eu, Stăpâne, am întăritat mânia Ta, că singur am făcut răutate înaintea Ta, întrecând pe toți păcătoșii ce au fost în decursul veacurilor, păcătuind fără asemănare și de neiertat. Dar de vreme ce ești milostiv și mult-îndurat, Iubitorule de oameni, și astepți întoarcerea păcătoșilor, iată și eu mă arunc înaintea înfricoșătorului și groaznicului Tău divan și, ca și când m-aș atinge de preacuratele Tale picioare, strig din adâncul sufletului către Tine: milostivește-Te, Doamne, iartă-mă, Impărate, ajută neputinței mele, fă pogorământ față de nedumerirea mea, ia aminte la rugăciunea mea și lacrimile mele nu le trece cu vederea! Primește-mă pe mine cel ce mă pocăiesc și rătăcit fiind, întoarce-mă; îmbrațișează-mă când mă întorc și mă iartă, căci Tie mă rog. Pentru că nu ai pus pocaintă pentru cei drepți, nici iertarea pentru cei ce nu au greșit, ci ai pus pocaința asupra mea, păcătosul, pentru cele ce am lucrat spre întărâtarea mâniei Tale. Gol și descoperit stau înaintea Ta, cunoscătorule de inimi, Doamne, mărturisindu-mi păcatele mele, pentru că nu pot să caut și să privesc înalțimea cerului, fiind copleșit de povara păcatelor mele. Ci, luminează-mi ochii inimii mele și dă-mi umilința spre pocaința și zdrobire de inimă spre îndreptare, ca astfel cu bună nădejde și cu adevarată și deplină adeverire să pașesc spre lumea cea de acolo, lăudând și binecuvântând totdeauna preasfânt numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. (Catisma 10)

***

Avand doctoria pocaintei, suflete al meu, apropie-te, lacramind cu suspine si strigand catre Doctorul sufletelor si al trupurilor: Scapa-ma, Iubitorule de oameni, de greselile mele si ma numara cu pacatoasa, cu talharul si cu cel desfranat, si-mi daruieste, Dumnezeule, iertare pacatelor mele si ma mantuieste !

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Pocaința vameșului n-am ravnit-o și lacrimile păcătoasei nu le-am câștigat căci din pricina orbirii sunt lipsit de asemenea îndreptare; dar, cu milostivirea Ta, mântuiește-mă, Dumnezeule, ca un iubitor de oameni !

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, roagă pe Fiul tău împreună cu Puterile cele de sus, ca să ne dăruiască iertare de păcate, mai înainte de sfârșit, și mare milă!

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Străluceste în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Doamne, lumina cea nestricăcioasă a cunoștinței Dumnezeirii Tale și deschide ochii sufletului nostru spre cunoașterea evangheliceștilor Tale propovăduiri; pune întru noi și frica fericitelor Tale porunci, ca astfel calcând cu totul poftele trupești, viața duhovnicească să petrecem, cugetând și făcând toate cele ce sunt plăcute Ție. Că Tu ești luminarea și sfințirea și mântuirea sufletelor noastre și Ție slavă înalțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. (Catisma 11)

***

Doamne, Cel ce ai primit lacrimile păcătoasei și ale lui Petru și pe vameșul, care dintru adânc a strigat, l-ai îndreptat, și pe mine, cel ce cu umilință cad înaintea Ta, îndură-Te Mântuitorule, și mă mântuiește !

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Milostivește-Te spre mine ca și spre vameșul, Doamne, și ca pe păcătoasa mă curățește, Stăpâne, și ca pe canaaneanca mă miluiește, după mare mila Ta.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Maica Luminii, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să ne răsară dimineața și mare milă sufletelor noastre.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Doamne, Dumnezeul meu, Cel ce ești singur bun și de oameni iubitor, singur bun si blând, singur adevărat și drept, singur îndurat și milostiv, să vină puterea Ta peste mine netrebnicul robul Tău și să mă întărească cu bunavestirea dumnezeieștii Tale învățături! Așa, Stăpâne, Iubitorule de bine și Iubitorule de milostivire, luminează-mi cele dinăuntru ale mele și toate mădularele, cu voința Ta! Curățește-mă de toată răutatea și păcatul! Păzește-mă neîntinat și curat de toată spurcăciunea și lucrarea diavolească! Dăruiește-mi după bunătatea Ta: lucrurile Tale să cuget, poruncile Tale să gândesc, în voile Tale să umblu, de frica Ta să mă tem și cele plăcute Ție să fac, până la suflarea mea cea mai de pe urmă. Ca după mila Ta cea negrăită să-mi pazești împreună trupul și sufletul, mintea și cugetul meu, biserica nespurcată de orice cursă a potrivnicului. Doamne, Doamne al meu, acoperă-mă cu milostivirea Ta și nu mă părăsi pe mine, păcătosul, necuratul și nevrednicul robul Tau! Că Tu, Doamne, ești sprijinitorul meu și întru Tine este lauda mea totdeauna și Ție slavă Inălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântulul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. (Catisma 12)

***

Cu ochi milostivi, vezi Doamne, smerenia mea: căci câte puțin viața mea se cheltuiește și din fapte nu-mi pot aștepta mântuirea. Pentru aceasta mă rog: vezi Doamne, cu ochi milostivi, smerenia mea și mă mântuiește.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Ca și cum ar fi de față Judecătorul, grijește-te, suflete, și-ți adu aminte de ceasul zilei celei înfricoșătoare, că judecata e fără de milă celor ce n-au facut milă. De aceea strig către Hristos Dumnezeu: Cunoscătorule de inimi, greșit-am! Ci, înainte de a mă osândi, mântuiește-mă.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Luând aminte, Hristoase, la ziua și ceasul judecății Tale celei înfricoșătoare, groaznice și nemițarnice, tremur ca un făcător de rele, căci am lucruri de rușine, și fapte rele, pe care eu singur le-am lucrat cu sârguința. Pentru aceasta cad înaintea Ta cu frică, strigând cu durere: Pentru rugăciunile celei ce Te-a născut, mult-Milostive, mântuiește-mă !

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Doamne Sfinte, Cel ce locuiești întru cele înalte și cu ochiul Tău cel a toate văzător privești spre toată zidirea, înaintea Ta am plecat grumazul sufletului și trupului și Ție ne rugăm, Sfinte al sfinților: tinde-Ți mâna Ta cea nevăzută din sfânt locașul Tău și ne binecuvantează pe noi, pe toți și orice Ți-am greșit cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun și iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne și bunătățile Tale cele din lume! Ca Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântulul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. (Catisma 13)

***

Ca păcătoasa cad înaintea Ta, ca să dobândesc iertare și, in loc de mir, Îți aduc lacrimi din inimă, ca să mă milulești ca pe aceea, Mântuitorule, și să-mi dai iertare păcatelor, căci și eu, ca și dânsa, strig către Tine: izbăvește-mă de întinăciunea faptelor mele.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

De ce nu-ți aduci aminte de moarte, suflete al meu? De ce nu te întorci de acum la îndreptare, mai înainte până ce nu sună trîmbița de judecată ? Căci atunci nu va mai fi vreme de pocăința. Adu-ți aminte de vameșul și de femeia cea păcătoasa, care strigau : greșit-am, Doamne! Miluiește-mă!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioară, ceea ce cu adevărat ai întrecut cu nașterea ta și puterile cerești, neîncetat te mărim pe tine, cel ce prin tine ne îmbogățim în Dumnezeu.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Iți mulțumim, Doamne, Dumnezeul mântuirii noastre, căci toate le faci pentru binele vieții noastre. Că ne-ai odihnit în partea de noapte ce a trecut și ne-ai pus la închinarea cinstitului și slăvitului Tău nume. Pentru aceasta ne rugăm, Doamne, dă-ne dar și putere să ne învrednicim a-Ți cânta Tie cu înțelegere, a ne ruga de-a pururea și totdeauna a căuta la Tine, Mântuitorule și Făcătorule de bine al sufletelor noastre, lucrând cu frică și cu cutremur la mântuirea noastră. Ascultă-ne, dar, Îndurate și ne miluiește pe noi! Zdrobește sub picioarele noastre pe vrăjmașii noștri nevăzuți și războinici! Primește mulțumirile noastre cele după putere! Dă-ne dar și putere să ne deschidem gurile noastre și ne învață îndreptările Tale, că nu știm ce să cerem, nici să ne rugăm cum se cuvine, de nu ne vei povățui Tu, Doamne, cu Duhul Tău cel Sfânt. Și orice am greșit până întru acest ceas, cu cuvântul său cu lucrul sau cu gândul, cu voie sau fără de voie, lasă, curăță si iartă, Doamne, că de Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că numai Tu singur ești sfânt, ajutător puternic și sprijinitorul vieții noastre, și pe Tine Te binecuvântăm întru toți vecii. Amin. (Catisma 14)

***

Cât de mare e noianul greșelilor mele, Mântuitorule, și mă afund cumplit în păcatele mele. Dă-mi măna, ca lui Petru, Doamne, și mă mantuiește !

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Pentru gânduri si fapte rele am fost osândit, Mantuitorule! Dăruiește-mi gând de pocăință, Dumnezeule, ca să strig: Miluiește-mă, Bunule și Făcătorule de bine, și mă mântuiește.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Fecioară de Dumnezeu fericită și cu totul nevinovată, curațește-mă pe mine, ticălosul, care sunt întinat și pângărit de faptele mele cele rele și de gândurile spurcate, Maica Preacurată, Preacinstită și cu totul sfântă si pururea Fecioară!

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Tu ești ajutorul meu și în mâinile Tale sunt; ajută-mi și nu mă lăsa să-Ți gresesc, că sunt rătăcit! Nu mă lăsa să umblu după voia trupului meu și nu mă trece cu vederea, că sunt bolnav, Doamne! Tu cunoști ce-mi este de folos. Nu mă lăsa să pier pentru păcatele mele! Nu mă părăsi, Doamne, nici nu Te depărta de la mine, că spre Tine am nădăjduit! Invață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu! Vindecă-mi sufletul, că am greșit Ție! Mântuiește-mă pentru mila Ta, că înaintea Ta sunt toți cel ce au necaz pe mine! Altă scăpare n-am, Doamne, fără numai pe Tine! Să se rușineze dar, toți cei ce se scoală asupra mea și cei ce caută sufletul meu ca să-l piardă! Că numai Tu singur ești puternic, Doamne, întru toate, și a Ta este slava, în vecii vecilor. Amin. (Catisma 15)

***

Alta lume te așteaptă, suflete, și Judecătorul, Care va să vădească cele ascunse și rele ale tale. Deci nu rămâne în acestea de aici, ci apucă mai înainte și strigă către Judecătorul. : Dumnezeule, milostiv fii mie și mă mântuiește !

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Pentru că sunt înconjurat de multe păcate, Mântuitorule, și de rănile greșelilor fără de număr, rogu-mă Ție, Milostive Hristoase, Doctorul celor bolnavi, cercetează-mă, tămăduiește-mă și mă mântuiește!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Suflete al meu, pentru ce zaci în lene și fără de grijă? De ce nu porți grija de relele ce ai făcut în această viață? Silește-te și te îndreptează până nu-ți închide Domnul ușa. Aleargă la Născătoarea de Dumnezeu, cazi înaintea ei și strigă: Preacurată Stăpână, nădejdea deznădăjduiților, mântuiește-mă pe mine, cel ce am greșit mult!

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Doamne Sfinte, Cel ce întru cele de sus locuiești și spre cele smerite privești și cu ochiul Tău cel a toate văzător cauți spre toată zidirea, înaintea Ta am plecat grumazul sufletului și al trupului și Ție ne rugăm, Sfinte al sfinților: tinde mâna Ta cea nevăzută din sfânt locașul Tău și ne binecuvintează pe noi toți! Iartă-ne greșeala cea de voie și cea fără de voie, cea cu cuvântul sau cu fapta. Dăruiește-ne nouă, Doamne, umilința, dăruiește-ne lacrimi duhovnicești din tot sufletul, pentru spălarea păcatelor noastre cele multe! Dăruiește mila Ta cea mare peste toată lumea Ta și peste noi, nevrednicii robii Tai! Că binecuvântat și preaslăvit este numele Tau, al Tatălui și al Fiului și al Sfantulul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.(Catisma 16)

***

Greșit-am Tie, Mântuitorule, ca și fiul cel pierdut! Dar primește-mă, Părinte, pe mine, cel ce mă pocăiesc, și mă miluiește, Dumnezeule!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Ca glasul vameșului strig Tie, Mântuitorule: milostiv fii mie, ca și aceluia, și mă miluiește, Dumnezeule!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Născătoare de Dumnezeu, să nu mă treci cu vederea pe mine cel ce am trebuință de ajutorul tău, că spre tine a nădăjduit sufletul meu, miluiește-mă!

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Stăpâne, Doamne, Atotputernice și Făcătorule a toate, Părintele îndurărilor și Dumnezeul milei, Cel ce ai zidit pe om din pământ și l-ai aratat după chipul și asemănarea Ta, ca și prin el să se slăvească pe pământ marea cuviință a numelui Tău și care fiind căzut prin călcarea poruncii Tale, l-ai zidit iarași a doua oară, spre mai bine, prin Hristosul Tău, și l-ai suit la ceruri, iți mulțumesc, că ai înmulțit spre mine slava Ta. Și nu m-ai dat vrăjmașilor mei, care caută să mă tragă cu totul în jos, în prăpastia iadului, nici nu m-ai lăsat să pier intru fărădelegile mele. Deci acum, mult-Milostive și Iubitorule de bine, Doamne, Cel ce nu voiești moartea păcătosului, ci aștepți întoarcerea lui, ca să-l primești, Cel ce ridici pe oamenii cei căzuți și tămăduiești pe cei zdrobiți, întoarce-mă și pe mine la pocaință și căzut fiind, mă ridică, și zdrobit fiind, mă vindecă. Adu-Ți aminte de îndurările Tale și de bunătatea Ta cea veșnică și nemărginita și uită fărădelegile mele cele nenumărate pe care le-am săvârșit cu cuvântul și cu fapta și cu gândul; dezleagă împietrirea inimii mele și-mi dă lacrimi de umilință pentru curățirea întinăciunii cugetului meu! Ascultă, Doamne! Ia aminte, Iubitorule de oameni! Milostivește-Te, îndură-Te, și izbăvește ticălosul meu suflet de tirania patimilor ce domnesc în mine! Să nu mă mai bântuiască păcatul și diavolul cel vrăjmaș să nu mă mai vatăme, nici să mă mai ducă la voile lui, ci răpește-mă cu mâna Ta cea tare de sub stăpânirea lui și împărățește Tu întru mine, Bunule și Iubitorule de oameni, Doamne. Să fiu cu totul al Tău, binevoind să viețuiesc de acum după voia Ta! Prin negrăita Ta bunătate dă-mi curățire inimii, pază gurii, îndreptare faptelor, cuget smerit, pace gândurilor, liniște puterilor mele sufletești, bucurie duhovnicească, dragoste curată, indelungă-răbdare, bunătate, blândețe, credință nefățarnică și înfrânare prea cuprinzătoare, și mă umple de roadele tuturor bunătăților cu darul Preasfântului Tău Duh. Să nu mă iei la jumătatea zilelor mele, nici să-mi răpești sufletul neîndreptat și nepregătit; ci fă-mă desăvarșit cu desăvârșirea Ta și așa mă scoate din viața aceasta, ca trecând cu darul Tău fără de opreală începătoriile și stăpânirile întunericului, să văd și eu frumusețea cea negrăita a slavei Tale celei neapropiate, împreună cu toti sfinții Tăi, întru care s-a preaslăvit și s-a cinstit, întru tot cinstitul și de mare cuviință numele Tau, în veci. Amin.(Catisma 17)

***

Mai înainte de a mă osândi, Doamne, Doamne al meu, dă-mi întoarcere și îndreptare de păcatele mele cele multe! Dă-mi umilința duhovnicească, ca să strig către Tine: Dumnezeul meu cel milostiv și iubitor de oameni, miluiește-mă!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Dobitoacelor celor fără de minte asemănându-mă eu, păcătosul, m-am făcut deopotriva cu ele; dăruiește-mi întoarcere Hristoase, ca să iau de la Tine mare milă!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Nu-ți întoarce, Stăpâna, fața ta de la mine, cel ce mă rog ție, ci ca o Maică milostiva a înduratulul Dumnezeu, sârguiește de-mi dăruiește să mă pocăiesc, mai înainte de sfârșit, ca să mă mântuiesc prin tine. Că tu, Doamna mea, ești mântuirea mea și nădejdea mea cea neînfruntată.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Damne, nu mă mustra cu mânia Ta, și cu urgia Ta nu mă certa! Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu celui viu, miluiește-mă pe mine păcătosul, săracul, golul, leneșul, nepăsătorul, lipsitul, ticălosul, desfrânatul și preadesfrânatul, care mă tăvălesc în păcate împotriva firii; întinatul, nerecunoscătorul, nemilostivul, împietritul, bețivul, aprinsul, obraznicul, îndrăznețul, cel fără de răspuns și nevrednic de iubirea Ta de oameni, dar vrednic de tot chinul și de gheena și de pedeapsă. Deci, pentru atâta mulțime de greșeli ale mele, izbăvitorule, nu mă pune sub mulțimea chinurilor, ci mă miluiește, că sunt neputincios și cu sufletul și cu trupul, cu judecata și cu gândul, și mă mântuiește pe mine nevrednicul robul Tău, cu judecățile care știi, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarei de Dumnezeu, și ale tuturor sfinților, care din veac au bineplăcut Ție. Că binecuvântat ești în vecii veciior. Amin. (Catisma 18)

***

Mulțumindu-Ti Ție, Te slăvesc, Dumnezeul meu, ca tuturor păcătoșilor le-ai pus la îndemâna pocăința. Să nu mă rușinezi, Mântuitorule, când vei veni să judeci toată lumea, nici pe mine, cel ce am făcut lucruri de rușine!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

Fără de număr greșindu-Ți, pedepse nenumărate aștept, dar Tu, Dumnezeul meu, îndură-Te și mă mântuiește!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

La mulțimea milei tale alerg acum, Născătoare de Dumnezeu: dezleagă-mi lanțurile greșelilor mele!

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Stăpâne, Hristoase Dumnezeule, Cel ce cu patimile Tale ai vindecat patimile mele și cu rănile Tale ai tămăduit rănile mele, dăruiește-mi lacrimi de umilință mie, celui ce mult Ți-am greșit! Împrumută trupului meu din mireasma trupului Tău celui de viață făcător și îndulcește sufletul meu cu cinstit Sângele Tău, de amărăciunea cu care m-a adăpat potrivnicul. Înalță către Tine mintea mea cea târătă în jos și mă ridică din prăpastia pieirii! Că nu am pocăință, nu am umilință, nu am lacrimi de mângâiere, care întorc pe fii la moștenirea lor. Întunecat sunt la minte de patimile lumești, nu pot căuta spre Tine la durere, nici nu mă pot înfierbânta cu lacrimile dragostei celei către Tine. Dar, Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Vistieria bunătăților, dăruiește-mi pocăința desăvârșită și înnoiește iarași în mine întipărirea chipului Tău! Deși eu Te-am părăsit, Tu însă nu mă iarăși ! Ieși de mă caută și mă întoarce iarăși la pășunea Ta, numărându-mă iarăși cu oile cele alese ale turmei Tale! Hrănește-mă și pe mine împreună cu dânsele, cu verdeața dumnezeieștilor Tale Taine, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, și ale tuturor sfinților Tăi. Amin. (Catisma 19)

***

Plinirea tuturor bunătăților Tu ești, Hristoase al meu; umple-mi de bucurie și de veselie sufletul și mă mântuiește, ca un mult-milostiv.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,

De am și greșit, Dumnezeule, Mântuitorul meu, înaintea Ta dar alt Dumnezeu afară de Tine nu știu și la milostivirea Ta nădăjduiesc. Primește-mă dar pe mine, cel ce mă întorc, Milostive Părinte și Fiule Unule-Născut și Duhule Sfânt, ca pe fiul cel pierdut și mă mântuiește!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Altă scăpare și sprijin tare afară de tine nu știu, Stăpâna! Deci, ca ceea ce ai îndrăzneală către Cel ce S-a născut din tine, ajută-mi și mă miluiește pe mine, robul tău!

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, miluiește-mă pe mine păcătosul și-mi iartă mie, nevrednicului robului Tău, câte Ți-am greșit în toată vremea vieții mele până acum și orice am păcătuit ca un om, cu voie sau fără de voie, cu lucrul sau cu cuvântul, cu mintea sau cu gândul, din nesocotință sau din înfumurare, din multa trândăvie sau din lenevie: ori de m-am jurat pe numele Tău cel sfânt, ori de am jurat strâmb, ori de am hulit în gândul meu, ori de am ocărât pe cineva, ori de am năpăstuit, sau am întristat, sau am mâniat cu ceva, sau am furat, sau m-am desfrânat, sau am mințit, sau am mâncat pe ascuns, sau pe vreun prieten care a năzuit la mine l-am trecut cu vederea, sau pe vreun frate l-am necăjit și l-am amărât, sau stând la rugăciune și la cântare, mintea mea cea rea a alunecat spre răutăți; sau m-am desfătat peste cuviință, sau am râs nebunește, sau am spus glume, sau m-am trufit, sau la măriri deșarte m-am gândit, sau la frumusețe deșarta am privit și m-am biruit de ea, sau am bârfit, sau m-am lenevit la rugăciune, sau porunca duhovnicului nu am păzit, sau vorbe deșarte am grăit, sau altceva rău am făcut, sau acestea toate și mai mult decât acestea am făcut și nu le mai țin minte, miluiește-mă, Doamne, și mi le iartă toate, ca un bun și de oameni iubitor, ca în pace să adorm și să dorm, - cântând, binecuvântând și slăvindu-Te pe Tine, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, Amin. (Catisma 20)

Rugăciune către Dumnezeu-Tatăl, a celui între sfinți Părintelui nostru, Vasile cel Mare

Stăpâne, Dumnezeule al tuturor, Părinte preabun, Cel ce ești și petreci de-a pururea, Cel ce ești fără de început și mai înainte de toți vecii, Cel ce cu ființa ești cu totul neînteles și cu mărimea necuprins, iar cu bunătatea nemăsurat, adăncul cel izvorâtor si nepovestit al puterii și al înțelepciunii, pe Tine Te binecuvântez că ai căutat cu mila și cu îndurări spre ticălosia mea și m-ai izbăvit de tina și noroiul acestei lumi rele și de cursele cele multe și de multe feluri ale stăpânitorului celui viclean al întunericului veacului acestuia.
Pe Tine Te binecuvântez, Doamne, că ai minunat spre mine, păcătosul, milele Tale si întru toate mi Te-ai făcut iubitor de oameni, hrănitor, ocârmuitor, păzitor, sprijinitor, scăpare, purtător de grijă și mântuitor al sufletului și trupului meu.
Pe Tine Te binecuvântez, Doamne, că ai arătat spre mine, nevrednicul, iubirea Ta de oameni cea multă și nemărginită. Ca în fiecare zi, din lenevirea mea, vânzându-mă diavolului, mă păzești, mă izbăvești și din cursele lui mă răpești.
Pe Tine Te binecuvântez, Doamne, că mi-ai arătat nenumărate pricini de întoarcere de la răutățile mele.
Pe Tine Te binecuvântez, Doamne, că, neputincios fiind, întărești slăbiciunea mea si nu mă lași să cad cu totul, ci îndată îmi întinzi de sus mâna de ajutor și mă întorci către Tine.
Cu ce voi răsplăti Ție, Stăpâne preabune, pentru toate bunătățile pe care le-ai făcut și le faci cu mine, păcătosul? Ce mulțumire îți voi aduce Ție? Ci din zori până în noapte, ca o rândunea voi glăsui și ca o privighetoare voi striga și nu voi înceta a Te binecuvânta în toate zilele vieții mele pe Tine, Făcătorul, Dătătorul de bine și Purtătorul meu de grijă, deși nu sunt vrednic, Doamne, să grăiesc către Tine fiindcă sunt foarte păcătos.
Mulțumesc Ție, Doamne, că ai răbdat îndelung pentru greșelile mele și m-ai lăsat nepedepsit până acum.
Mulțumesc Ție, Doamne, că nu voiești moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu. Că și eu, deși sunt vrednic de multe chinuri, Doamne, și vrednic a fi lepădat de la fața Ta, pentru iubirea Ta de oameni cea nepomenitoare de rău, îndelung m-ai răbdat. Mulțumesc Ție, Doamne, cu toate că nu pot după vrednicie să fac aceasta.
Miluiește-mă, Doamne, și îndreptează-mi sufletul meu și ocârmuiește-mi viața spre voia Ta, precum știe milostivirea Ta. Fă-ma desăvârșit spre tot lucrul bun, ca să-ti plac Ție și, pentru mulțimea îndurărilor Tale, slobozește-mă în pace din ticălosul meu trup. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeule, și Ție slavă, mulțumire și închinăciune înălțăm, împreună și Unuia-Născut Fiului Tău și Bunului de viață Făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin.

***

Rugăciunea Cuviosului Paisie Olarul

Domnul Dumnezeu, Prea Milostivul, să vă binecuvânteze, Domnul să vă ajute, Domnul să vă miluiască, Domnul să vă păzească de tot răul, Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească, Domnul, ca un bun și iubitor de oameni, să vă ierte de păcate și în ceruri cu drepții să vă primească! Binecuvintează, Doamne, pe robii tăi aceștia și rugăciunea lor, și dragostea lor, și credința lor, și bucuria lor, și smerenia lor, și răbdarea lor. Binecuvintează, Doamne, osteneala lor, și căsuța lor, și pâinea lor, și copiii lor, și viața lor și sfârșit bun le dăruiește, iar dincolo un colțișor de rai le dăruieste, că binecuvântat ești în veci. Amin!

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mã pe mine pãcãtosul.