PARACLISUL
CUVIOSULUI ȘI DE DUMNEZEU PURTĂTORULUI PĂRINTELE NOSTRU Facere
a lui Athanasie Simonopetritul Ieromonahul Dupre obișnuitul început, zicem troparele acestea, Glas 4. Mintea ținându-ți în cele mai de jos ale iadului și prin smerenie întru înălțime cu vedeniile Harului ridicându-te, cinstite Siluane, priimește pre cei ce aleargă către tine în părinteștile tale rugăciuni; dă în Duh trăire gândului de pocăință, ca prin cunoașterea lui Dumnezeu să ne învrednicim, Părinte, împreună stării celei de Sus. Slavă... Și acum... Nu vom tăcea, de Dumnezeu Născătoare, pururea a spune puterile tale, noi nevrednicii, că de nu ai fi stătut tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea primejdii, cine ne-ar fi păstrat până acum slobozi? Nu ne vom depărta de tine Stăpână, că pururea mântuiești pre robii tăi din toată năpasta. Cântarea
1, glas 8: Apa trecând ca pre uscat și din răutatea Eghiptenilor scăpând Israilteanul, striga: Izbavitorului și Dumnezeului nostru să cântăm. Stih:
Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi. Însetând dupre Harul lui Iisus, cu credință alergăm către tine, Părinte Siluane; cu rugăciunile tale cele sfinte dăruieste și nouă darurile Dumnezeiescului Duh. Milostiv fă, părinte, pre Stapânul Cel Bun, și dă a păcii înnoire inimilor ce caută liniștirea pre carea Duhul Sfânt o dăruieste. Slavă... Sufletele noastre de patimi curățește, de trei ori fericite Părinte, și lăcaș luminat strălucind, Mângâietorului le arată, precum și sufletul tău desăvârșit ai curățit. Și acum... A Născătoarei. Smerenia cea adevărată, carea o ai avut, Fecioară, întru cele dinlăuntru dăruiește celor ce te roagă, spre a se face toți prin har Preadulcelui tăi Fiu lăcașuri. Cântarea
a 3-a Făcătorul celor mai presus de crugul ceresc, Doamne, și Ziditorul Bisericii, Tu mă întărește în dragostea Ta, Cela ce ești marginea doririlor, a credincioșilor întărire, Unule Iubitorule de oameni. Cea multă a ta iubire către Dumnezeu o ai arătat, fericite, prin pocăința dreapta înfrânându-te spre a nu mai mâhni pre Acesta prin greșale sau păcate cu voia. Cea vie chemare a lui Iisus mântuitu-te-a, când câinele cel turbat de tine, Părinte, sa apropiat; pentru aceasta, de câinele-diavolul mă izbăvește, rugăciunea neîncetată învațându-mă. Slavă... Pre cel zdrobit, Părinte, de viclene fapte, iarăși mă ridică și mă îndreptează cu mijlocirea ta, căci tu în dar ai îndurările iubitoare de oameni, pre cari îmi arată, ca să te proslăvesc. Si acum... A Nascatoarei. Precum pre șarpele cel viclean, Fecioara, de la Simion, în vis, ai gonit, pururea gonește de la inima mea gândurile cele necurate, vas preacurat arătându-mă. * * * Izbăvește, Siluane, cu rugăciunile tale pre ai tăi rugători din toate năvălirile celor vicleni și în Harul Domnului păstrează pre dânsii. Caută cu bunăvoire, întrutot cântată de Dumnezeu Născătoare, asupra necazului cel cumplit al trupului meu și tămăduiește durerea sufletului meu. Preotul zice ectenia, si îndata Sedealna, Glas 2: Cu rugăciunile tale îmbogațindu-ne, întrutot fericite, de primejdii pururea ne izbăvim, noi robii tai; și pre Dumnezeu prin Har cunoscând, ție din suflet cântare înălțăm, Siluane preacuvioase. Cântarea
a 4-a Auzit-am, Doamne, cea a rânduielii Tale taină, înțeles-am lucrurile Tale și am proslăvit dumnezeirea Ta. Precum statornică ai arătat, părinte, dorirea dăruirii tale, așa pururea pre robul tău lui Dumnezeu a viețui învrednicește-l. Înconjurat-au flăcările iadului, părinte, inima ta ce se pocăia, de a căror năpasta ma izbăvește, înrourarea Harului dăruindu-mi. Slavă... Străin lumii făcutu-te-ai, Cuvioase, crucea dumnezeieștii schime ridicând, pre Hristos înrudit având, cu Carele cu îndrăzneala ta mă înrudește. Și acum... A Născătoarei. Ca pre un prinos sfințit ai arătat, Fecioara, în dumnezeiescul Athos pre robul tău, precum o maică cu acoperământul tău acoperindu-l, cu carele și pre mine acoperă. Cântarea
a 5-a Luminează-ne cu poruncile tale, Doamne, și cu brațul Tău cel înalt; a Ta pace dăruiește nouă, Iubitorule de oameni. Arătatu-S-au
ție Hristos, războiul îmblânzind și sufletul de tărie umplându-ți, pre
Carele înduplecând, sprijinitor și mie Îl arată. Slavă... Ochiul cel înțelegător precum un înger treaz păzitu-l-ai, în privegheri topindu-te, părinte; pentru aceasta, trezviei mă învrednicește. Și acum... A Născătoarei. Mintea și inima îmi înnoiește, dumnezeiască Mireasă, semănându-mi înlăuntru sământa rugăciunii, precum și Cuviosului, când se ruga, în chip străin ai semănat. Cântarea
a 6-a Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul, și Aceluia voiu vesti scârbele mele; că de rele sufletul meu sa umplut, și viața mea de iad sa apropiat; și mă rog precum Iona: Din stricăciune, Dumnezeule, mă scoate. Ca pre a ta viață pre frați socotind, prin cari ai aflat pre Dumnezeu pre Tatăl, Siluane, slujit-ai lor din toată inima, Harul Duhului priimind; pentru aceea, și pre mine, rogu-te, spre toți asemenea ție a căuta mă învrednicește. Defăimat-ai firea cea stricăcioasa și lupte preste măsura ai săvârșit, frica în minte având, nu cândva să cazi din a lui Hristos iubire, Cuvioase, căreia pururea, prin rugăciunile tale, sufletului meu părtaș a fi dăruiește. Slavă... Cugetul păstrându-ți în cele mai de jos ale iadului, preafericite părinte, de cea bună a Mântuitorului nădejde a nu te depărta te-ai învrednicit, Cuvioase, pentru aceea strig ție din suflet: lucrării acesteia lucrător pre mine mă arată. Și acum... A Născătoarei. De mila ta de maică desfătatu-sa slujitorul tău, Fecioară Doamnă; ci nimenea cu dorire căzând ție înainte, gol de Har nu se întoarce; de carele, rogu-mă eu negrijilivul să mă desfătez în toată viața mea. Condacul: Pre pământ fiind, slujit-ai lui Hristos, pre urmele Aceluia umblând; acuma în ceruri pre Carele ai dorit privești, împreuna cu Dânsul petrecând, precum au făgăduit. Pentru aceasta, Părinte Siluane, calea mă învață, carea ai urmat. Izbăvește, Siluane, cu rugăciunile tale pre ai tăi rugători din toate năvălirile celor vicleni și în Harul Domnului păstrează pre dânșii. Neîntinată, carea prin cuvânt, pre Cuvântul în zilele cele de pre urmă netâlcuit ai născut: înduplecă-L, ca ceea ce ai a maicii îndrăznire. Sedealna, glas 2: Prin cercare dumnezeieștile taine învațându-te, dragostea frumos către toți o ai arătat, pre carea, Siluane, și acum celor ce au trebuința, credincioșilor, și către a ta mijlocire aleargă, o arată, patimile dela suflete și trupuri departe alungând și a Duhului bucurie, cea din Har, dăruind. Icos, glas 6: Cu tot avântul către Dumnezeu tinzând, calea nevoinței, Părinte preacuvioase, o ai străbătut; și mănunchiurile Harului cu a ta dorire secerând, îmbogățitu-te-ai acum cu adevărat însutit, precum grăiește Evanghelia. Pentru aceasta, și celor ce aleargă la izvoarele graiurilor tale dăruiește înrourare inimii și chipuri nemincinoase de pocăință, Siluane, în dumnezeiescul Duh întemeietor și învățător. Cântarea a 7-a Irmos: Cei din Iudeea tineri ce au ajuns în Vavilon oarecând, cu credința Treimii văpaia cuptorului o au călcat cântând: al parinților noștri Dumnezeule, bine ești cuvântat. Sfânta viețuire monahicească în multa umilință o ai străbătut, Părinte, pururea arătarea Domnului înaintea ochilor având, pre Carele și pre mine învrednicește înaintea mea a vedea. Mintea păzitu-ți-ai străină de fapte și cugete lumești, de Dumnezeu purtătorule, în Duh pogorându-te spre învăluirile lumii și rugăciuni făcând; pentru carea și acum te roagă. Slavă... A tânguirii lui Adam trecut-a vremea, Cuvioase, căci acum de Carele ai dorit te îndulcești; ci ca un verhovnic printre cei ce îndrăznire au dobândit, preaiubitorule de suflete, pre întreg poporul pomenește. Și acum... A Născătoarei. Lânga Cruce stând, noian de întristare, curată, ai răbdat; ci umplutu-te-ai de bucurie pre Fiul tău înviat văzând, de carea bucurie învrednicește pre poporul ce te cântă. Cântarea
a 8-a Pre Împaratul Cerurilor, pre Carele cântă oștile îngerești, cântați-L și-L preaînălțați întru toti vecii. Din ceruri ceata tuturor sfinților pentru lume rugați-vă necontenit, acum împreună rugător având pre Siluan cel dumnezeiesc. Biruința află cela ce până în sfârșit smerește pornirea inimii spre a se înălța, carea biruință prin rugăciunile tale, părinte, să aflăm, cei ce pre tine cântam. Binecuvântăm pre Tatal, și pre Fiul, și pre Sfântul Duh, Domnul. O, cea negrăita iubire de oameni a Stăpânului, Carele dăruiește mângâiere robilor Harul Mângâietorului, pentru rugăciunile sfinților. Și acum... A Născătoarei. Iarăși, Fecioara, mă priimește pre cel ce cad cerându-ți nebiruita mijlocire, prin carea și nădăjduiesc să aflu mântuirea. Să lăudăm, bine să cuvântam și să ne închinăm Domnului, cântându-L și preaînalțând pre Dânsul întru toți vecii. Cântarea
a 9-a Cu adevărat de Dumnezeu Născătoare te mărturisim, cei prin tine mântuiți, Fecioară curată, cu cetele celor fără de trup pre tine mărind. Comoara iubirii cerșescu-ți Siluane, întru tot fericite, Cuvioase, îndoit pre aceasta dăruiește-mi prin mijlocirile tale. Ridicatu-te-ai mai presus de fire în Duhul Sfânt, și mai presus de fire ca înger viețuit-ai; astfel și ai tăi cântăreți a viețui, Părinte, te roagă. Bucură-mă, de trei ori fericite, la viața ta cugetând și a Domnului mare milă văzând, prin carea, Siluane, a mă mântui și pre mine învrednicește. Slavă... De graiuri nepricepându-mă, un glas de rugăciune mai înalț, Părinte fericite, ca lumea întreagă să cunoască, în Duhul, pre Domnul. Și acum... A Născătoarei. Cerând a ta lumină eu întunecatul, Născătoare de Lumină, o rază trimite, și împărăției Luminii părtaș mă arată. Dupre Vrednic este cu adevărat..., stihirile acestea: Pre
al pocăinței învățător, și al luminii nezidite preaneînșelat tăinuitor,
al Duhului Sfânt lăcaș și povățuitor, pre Siluan întru cântări să proslăvim. Stih:
Toate oștile îngerești... apoi Sedealna de dupre Cântarea a 6-a. Dă mie a Duhului bucurie, dă-mi a iubirii o, Părinte, desăvârșirea, dă-mi dorirea preadulcelui Iisus, a vârtuților plinătatea, smerenia cea dumnezeiască, pentru ca întreg umplându-mă de Duh, pre tine să slăvesc, a Muntelui celui Sfânt slavă, și a Bisericii gură, Siluane, în Dumnezeu fericite. vvv Troparul, glas 3. Propoveduitor al iubirii lui Hristos, lumii întregi ai fost dat, de trei ori fericite, între cuvântătorii de Dumnezeu cel prea duios, căci pre Cel smerit și blând ai văzut, și inima Aceluia o ai cunoscut; pentru aceasta, prin graiurile tale toți luminându-ne, Siluane, de Dumnezeu însuflate, proslăvim Duhul, Carele pre tine-au proslăvit. Alt
tropar, glas 4. Pre Hristos, Învățător în calea smereniei, rugându-te, ai aflat, Duhul mărturisind în inima ta mântuirea; * pentru aceasta, neamurile toate, acum la nădejde chemate, se veselesc întru pomenirea ta. Cuvioase Părinte Siluane, roagă pre Hristos Dumnezeu, să se mântuiască sufletele noastre. * Iar în Mănăstiri se cânta: pentru aceasta, călăuza nevoinței te-ai arătat, plin fiind de lumina cea dumnezeiască. Cuvioase Părinte Siluane, roagă pre Hristos Dumnezeu, să se mântuiască sufletele noastre. Condacul,
glas 8. Pre pământ fiind, slujit-ai lui Hristos, pre urmele Aceluia umblând; acuma, în ceruri, pre Carele ai dorit privești, împreună cu Dânsul petrecând, precum au făgăduit. Pentru aceasta, Părinte Siluane, calea mă învață, carea ai urmat. |