Liturghia
Cuvântului
Apostolul
-
Efeseni 5 -
8.
Altãdatã erati întuneric, iar acum sunteti luminã
întru Domnul; umblati ca fii ai luminii!
9. Pentru cã roada luminii e în orice bunãtate, dreptate
si adevãr.
10. Încercând ce este bineplãcut Domnului.
11. Si nu fiti pãrtasi la faptele cele fãrã roadã
ale întunericului, ci mai degrabã, osânditi-le pe fatã.
12. Cãci cele ce se fac întru ascuns de ei, rusine este a
le si grãi.
13. Iar tot ce este pe fatã, se descoperã prin luminã,
14. Cãci tot ceea ce este descoperit, luminã este. Pentru
aceea zice: Desteaptã-te cel ce dormi si te scoalã
din morti si te va lumina Hristos.
15. Deci luati seama cu grijã, cum umblati, nu ca niste neîntelepti,
ci ca cei întelepti,
16. Rãscumpãrând vremea, cãci zilele rele sunt.
17. Drept aceea, nu fiti fãrã de minte, ci întelegeti
care este voia Domnului.
18.Si nu vã îmbãtati de vin, în care este pierzare,
ci vã umpleti de Duhul.
19. Vorbiti între voi în psalmi si în laude si în
cântãri duhovnicesti, lãudând si cântând
Domnului, în inimile voastre,
-
Evrei 9 -
1
Deci si cel dintâi (Asezãmânt)
avea orânduieli pentru slujba dumnezeiascã si un altar pãmântesc,
2. Cãci s-a pregãtit cortul mãrturiei. În el
se aflau, mai întâi, sfesnicul si masa si pâinile punerii
înainte; partea aceasta se numeste Sfânta.
3. Apoi, dupã catapeteasma a doua, era cortul numit Sfânta
Sfintelor,
4. Având altarul tãmâierii de aur si chivotul Asezãmântului
ferecat peste tot cu aur, în care era nãstrapa de aur, care
avea mana, era toiagul lui Aaron ce odrãslise si tablele Legii.
5. Deasupra chivotului erau heruvimii slavei, care umbreau altarul împãcãrii;
despre acestea nu putem acum sã vorbim cu de-amãnuntul.
6. Astfel fiind întocmite aceste încãperi, preotii
intrau totdeauna în cortul cel dintâi, sãvârsind
slujbele dumnezeiesti;
7. În cel de-al doilea însã numai arhiereul, o datã
pe an, si nu fãrã de sânge, pe care îl aducea
pentru sine însusi si pentru gresealele poporului.
Evanghelia - Luca 12 -
16.
Si le-a spus lor aceastã pildã, zicând:
Unui om bogat i-a rodit din belsug tarina.
17.Si el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, cã n-am
unde sã adun roadele mele?
18. Si a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitnitele mele si mai mari
le voi zidi si voi strânge acolo tot grâul si bunãtãtile
mele;
19. Si voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunãtãti
strânse pentru multi ani; odihneste-te, mãnâncã,
bea, veseleste-te.
20. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În aceastã noapte vor cere
de la tine sufletul tãu. Si cele ce ai pregãtit ale cui
vor fi?
21. Asa se întâmplã cu cel ce-si adunã comori
siesi si nu se îmbogãþeste în Dumnezeu.
38. Si pe când mergeau ei, El a intrat într-un sat, iar o
femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei.
39. Si ea avea o sorã ce se numea Maria, care, asezându-se
la picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui.
40. Iar Marta se silea cu multã slujire si, apropiindu-se, a zis:
Doamne, au nu socotesti cã sora mea m-a lãsat singurã
sã slujesc? Spune-i deci sã-mi ajute.
41.Si, rãspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijesti
si pentru multe te silesti;
42. Dar un lucru trebuie: cãci Maria partea bunã si-a ales,
care nu se va lua de la ea.
- Luca 11 -
27.
Si când zicea El acestea, o femeie din multime, ridicând glasul,
I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat si fericiti sunt
sânii pe care i-ai supt!
28. Iar El a zis: Asa este, dar fericiti sunt cei ce ascultã cuvântul
lui Dumnezeu si-l pãzesc.
Back
to Top
Sf.
Ioan Gurã de Aur
-
Nebunia iubitorilor de avutii -
Sã
vedem acum cât rãu îsi fac lorusi iubitorii de arginti.
Merg goi prin oraspentru cã nu au pe ei haina virtutii. Iar dacã
nu li se pare rusinos lucrul acesta, apoi si asta se datoreste cumplitei
lor nebunii, cã nici nu-si dau seama de nerusinarea lor. Le este
rusine când sunt cu trupul gol dar se laudã când umblã
cu sufletul gol. Iar dacã vreti vã spun si pricina nesimtirii
lor: pentru cã sunt goi între multi goi; de aceea nu se rusineazã.
Dacã ar fi multi oameni îmbrãcati în haina virtutii,
atunci rusinea le-ar sãri mai bine în ochi. Dar asa, asta
meritã mai cu seamã multe lacrimi, cã fiind multi
rãi, faptele rele nu mai sunt o rusine.
Back
to Top
Neîntelepti
sau întelepti?
Luati
seama cum umblati: nu ca niste neîntelepti ci precum cei întelepti
(Efes 5,5) este îndemnul pe care ni-l adreseazã Sfântul
Pavel în Apostolul zilei. Ce înseamnã a fi neîntelept
sau întelept ne descoperã Evanghelia punându-ne în
fatã douã categorii de oameni: unii pe care Dumnezeu îi
numeste nebuni si altii pe care îi numeste fericiti.
Neînteleptii sau nebunii sunt cei care cred, asemenea bogatului
cãruia i-a rodit tarina, cã sufletul se veseleste si se
odihneste atunci când strânge pentru sine cât mai multe
bogãtii materiale. Adicã toti cei care cred cã fericirea
unui om constã în multimea averilor sale si îsi închinã
viata dobândirii lor. Nu este greu sã recunoastem faptul
cã o astfel de mentalitate dominã lumea în care trãim
si cã, într-o mãsurã mai micã sau mai
mare, suntem si noi influentati de ea. Totusi pe un om care gândeste
asa Hristos îl numeste nebun pentru cã îsi pune încrederea
în avere. Dar clipa mortii, ca un adevãrat ceas al adevãrului,
vine sã-i risipeascã toate planurile si sã arate
desertãciunea vietii sale.
Pe de altã parte avem exemplul Maicii Domnului care, din pruncie,
a ascultat cuvântul lui Dumnezeu si L-a împlinit întru
totul fãcându-se prin aceasta vrednicã sã-L
poarte si sã-L nascã pe Hristos. Ea partea cea bunã
si-a ales care nu se va lua de la ea(Lc. 10,42) întelegând
cã hrana si bãutura sufletului este Cuvântul lui Dumnezeu
si cã sufletul nu-si poate gãsi odihna si veselia autenticã
decât în Dumnezeu. De aceea pentru ea moartea a însemnat
mutare la viatã nepãrãsind lumea si rãmânând
de-a pururea grabnica noastrã ajutãtoare.
Cu adevãrat întelept se aratã numai cel care,
dupã modelul Maicii Domnului , ascultã si împlineste
cuvântul lui Dumnezeu si ajunge sã Îl poarte în
el. Pe un astfel de om îl numeste Hristos fericit deoarece numai
el poate afla odihna si veselia sufletului nu numai în viata aceasta
ci pentru totdeauna.
Pr.
Florin BOTEZAN
Back
to Top
Redescoperirea
traditiei
Sfânta Traditie este viata Bisericii în Duhul Sfânt.
Ea s-a exprimat, în decursul istoriei, în diferite forme.
Astfel o expresie a Sfintei Traditii este Sfânta Scripturã
si scrierile Sfintilor Pãrinti. Altã expresie a ei este
viata liturgicã: slujbele, icoana, muzica, întreaga atmosferã
din bisericã.
Din pãcate, din diferite motive, anumite forme ce exprimã
trãirea liturgicã autenticã nu au mai fost practicate,
fãrã însã ca Biserica sã renunte la
ele. În acelasi timp în viata liturgicã au pãtruns
si anumite traditii (obiceiuri) omenesti care uneori pun în umbrã
sau chiar intrã în conflict cu Sfânta Traditie. Cel
mai grav este însã faptul cã, desi slujbele au rãmas
în ansamblul lor o expresie a Sfintei Traditii, putini credinciosi
reusesc sã pãtrundã întelesul lor adânc
si sã le trãiascã integral.
Trãim vremuri de mare confuzie spiritualã. Dupã educatia
ateistã primitã în timpul perioadei comuniste, societatea
de consum, cu ideologia ei materialistã care sustine cã
fericirea se dobândeste prin consumul de produse si servicii, îsi
intensificã presiunea asupra noastrã. În aceste conditii
diversi asa-zisi crestini vin sã ne învete credinta
cea adevãratã aruncând cu noroi în învechita
Ortodoxie si în slujitorii acesteia. Pe de altã parte diverse
spiritualitãti necrestine ne promit performante facile si dobândirea
desãvârsirii fãrã suferintã.
Credem cã cea mai bunã replicã a Ortodoxiei la provocãrile
contemporane este trãirea autenticã în Duhul Sfânt
prin redescoperirea Traditiei. Orice cuvânt poate contesta
un alt cuvânt, dar ce cuvânt poate contesta viata? spunea
Sfântul Grigore Palama.
Din dorinta sincerã de a promova trãirea ortodoxã
autenticã în Duhul Sfânt (si nu pentru a iesi în
evidentã) am încercat, în parohia noastrã, sã
redescoperim anumite elemente ale Traditiei pe care le vom explica în
cadrul acestei pagini.
Pr. Florin BOTEZAN
Back
to Top
Din
cuvintele Pãrintilor - Iubirea de arginti
Dacã
nãdãjduiesti sã primesti vesnicia atunci de ce doresti
atât de mult cele vremelnice Pateric
Lãcomia
nu umple într-atât casa de bogãtie pe cât umple
sufletul de griji. Filaret Arhiepiscopul Cernigovului
Vrei
sã te îmbogãtesti? Sã ai pe Dumnezeu de prieten
si vei fi cel mai bogat dintre toti. Sf. Ioan
Gurã de Aur
Mare
piedicã le este dragostea de lucruri materiale celor ce se silesc
spre virtute. Nil Ascetul
Zis-a
un bãtrân: aurul sau argintul de-l va pierde cineva, poate
în locul lui sã afle altul. Dar vremea pierzând-o,
alta nu va mai putea afla în locul ei Pateric
Un
frate a întrebat: ce este iubirea de arginti? si i-a zis: înseamnã
lepãdarea de Dumnezeu, sã nu crezi cã Dumnezeu îti
poartã de grijã si cã tu încerci sã-ti
porti de grijã. Pateric
Nu
poti vietui dupã Dumnezeu dacã esti iubitor de arginti si
de plãceri. Pateric
Back
to Top
Cum
postim în Postul Crãciunului?
Postul
Crãciunului este un post nu foarte greu de tinut mai ales in punct
de vedere alimentar. Dacã este mai dificil sã postim sufleteste
- prin paza ochilor, a gurii, a urechilor si a mintii - trupeste acest
post poate fi pus în practicã de cãtre totii credinciosii.
Asa cum postim de obicei miercurea si vinerea sau în celelalte 3
mari posturi de peste an si în acest post (15 nov. - 24 dec.) nu
mâncãm carne, lapte, brânzã, ouã sau
alte preparate de origine animalierã.
Specific Postului Crãciunului este faptul cã martea si joia
se poate bea vin iar sâmbãta si duminica este dezlegare la
vin si peste. În ziua Sf. Nicolae (6 dec.) se mãnâncã
peste si se bea vin!
O zi deosebitã este 24 dec. (ajunul Crãciunului) când,
cu toate cã pregãtirile pentru a doua zi sunt în toi,
se ajuneazã pânã spre searã.
Pr. Sabin VODÃ
Back
to Top
Sinaxar
U
Sfânta Ecaterina-
25 noiembrie
Nãscutã
într-o familie de nobili din Alexandria, capitala Egiptului, Ecaterina
era înzestratã de Dumnezeu cu o rarã frumusete si
o inteligentã exceptionalã. La vârsta de 18 ani reusea
sã stãpâneascã sistemele filosofice ale timpului,
literatura si medicina atrãgând admiratia învãtatilor
vremii. Unei astfel de fiinte îi trebuia un mire pe mãsurã
dar care, din pãcate, nu se gãsea. Mirele ei avea sã
fie Hristos. Prin intermediul unui bãtrân aflã cã
acest Mire este Întelepciunea cea adevãratã, Stãpânitorul
universului, de o bunãtate si frumusete desãvârsitã.
Într-o noapte însãsi Maica Domnului împreunã
cu Hristos refuzã sã o priveascã spunând cã
este urâtã, supusã mortii si pãcatului. Coplesitã
de aceastã experientã, Ecaterina aprofundeazã tainele
învãtãturii crestine si primeste Taina Sfântului
Botez. Maica Domnului îi apare din nou cu Hristos, iar de data aceasta
Hristos exclamã: Iat-o de acum strãlucitoare si frumoasã,
bogatã si cu adevãrat înteleaptã. De acum înainte
începe sã condamne cultul si miturile pãgâne,
înfruntã în discutii publice pe înteleptii vremii
si chiar reuseste sã-i aducã la adevãrata credintã.
Influenta sa se extinde pânã la curtea împãratului.
Însãsi împãrãteasa si generalul Porfirie
împreunã cu 200 de soldati devin ucenici ai lui Hristos.
Ca urmare a acestui lucru împãratul Maximian (305-311) o
aruncã în temnitã si în cele din urmã
este ucisã în ziua de 25 noiembrie. Moastele sale se pãstreazã
la mãnãstirea Sf. Ecaterina din muntele Sinai si fac si
azi multe minuni.
U
Sf. Stelian
-
26 noiembrie
Încã
de tânãr, Stelian se detaseazã de iluziile acestei
lumi, împarte bunurile sale sãracilor si îmbrãtiseazã
viata monahalã. Ca monah duce o viatã retrasã, trãind
într-o pesterã. Acolo devine curând un mijlocitor la
Dumnezeu pentru usurarea bolnavilor, în special pentru tãmãduirea
copiilor bolnavi si a femeilor care nu pot naste. Datoritã acestui
fapt sfântul rãmâne un mijlocitor si în zilele
noastre pentru cei ce-l învocã cu credintã.
Pr. Cosmin BUFNEA
Back
to Top
|