Back

Cuvântul credintei

Buletin al Parohiei Ortodoxe “Mihai Viteazul” Alba Iulia 

Anul I, nr. 2, Motto:Cãci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta. (Matei 6,21)

Sumar: Apostolul si evanghelia (Pilda bogatului care i-a rodit tarina)v Neintelepti sau intelepti (Pr. Florin Botezan)vNebunia iubitorilor de avutii (Sfântul Ioan Gurã de Aur)v Redescoperirea traditiei (Pr. Florin Botezan)v Sfintii Parinti - despre iubirea de argintivCum postim in postul craciunului (Pr. Sabin Voda)v Sinaxar: Sfânta Ecaterina si Sfântul Stelian (Pr. Cosmin Bufnea)

Liturghia Cuvântului

Apostolul - Efeseni 5 -

8. Altãdatã erati întuneric, iar acum sunteti luminã întru Domnul; umblati ca fii ai luminii!
9. Pentru cã roada luminii e în orice bunãtate, dreptate si adevãr.
10. Încercând ce este bineplãcut Domnului.
11. Si nu fiti pãrtasi la faptele cele fãrã roadã ale întunericului, ci mai degrabã, osânditi-le pe fatã.
12. Cãci cele ce se fac întru ascuns de ei, rusine este a le si grãi.
13. Iar tot ce este pe fatã, se descoperã prin luminã,
14. Cãci tot ceea ce este descoperit, luminã este. Pentru aceea zice: “Desteaptã-te cel ce dormi si te scoalã din morti si te va lumina Hristos”.
15. Deci luati seama cu grijã, cum umblati, nu ca niste neîntelepti, ci ca cei întelepti,
16. Rãscumpãrând vremea, cãci zilele rele sunt.
17. Drept aceea, nu fiti fãrã de minte, ci întelegeti care este voia Domnului.
18.Si nu vã îmbãtati de vin, în care este pierzare, ci vã umpleti de Duhul.
19. Vorbiti între voi în psalmi si în laude si în cântãri duhovnicesti, lãudând si cântând Domnului, în inimile voastre,

- Evrei 9 -

1 Deci si cel dintâi (Asezãmânt) avea orânduieli pentru slujba dumnezeiascã si un altar pãmântesc,
2. Cãci s-a pregãtit cortul mãrturiei. În el se aflau, mai întâi, sfesnicul si masa si pâinile punerii înainte; partea aceasta se numeste Sfânta.
3. Apoi, dupã catapeteasma a doua, era cortul numit Sfânta Sfintelor,
4. Având altarul tãmâierii de aur si chivotul Asezãmântului ferecat peste tot cu aur, în care era nãstrapa de aur, care avea mana, era toiagul lui Aaron ce odrãslise si tablele Legii.
5. Deasupra chivotului erau heruvimii slavei, care umbreau altarul împãcãrii; despre acestea nu putem acum sã vorbim cu de-amãnuntul.
6. Astfel fiind întocmite aceste încãperi, preotii intrau totdeauna în cortul cel dintâi, sãvârsind slujbele dumnezeiesti;
7. În cel de-al doilea însã numai arhiereul, o datã pe an, si nu fãrã de sânge, pe care îl aducea pentru sine însusi si pentru gresealele poporului.

Evanghelia - Luca 12 -

16. Si le-a spus lor aceastã pildã, zicând: Unui om bogat i-a rodit din belsug tarina.
17.Si el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, cã n-am unde sã adun roadele mele?
18. Si a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitnitele mele si mai mari le voi zidi si voi strânge acolo tot grâul si bunãtãtile mele;
19. Si voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunãtãti strânse pentru multi ani; odihneste-te, mãnâncã, bea, veseleste-te.
20. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În aceastã noapte vor cere de la tine sufletul tãu. Si cele ce ai pregãtit ale cui vor fi?
21. Asa se întâmplã cu cel ce-si adunã comori siesi si nu se îmbogãþeste în Dumnezeu.
38. Si pe când mergeau ei, El a intrat într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei.
39. Si ea avea o sorã ce se numea Maria, care, asezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui.
40. Iar Marta se silea cu multã slujire si, apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socotesti cã sora mea m-a lãsat singurã sã slujesc? Spune-i deci sã-mi ajute.
41.Si, rãspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijesti si pentru multe te silesti;
42. Dar un lucru trebuie: cãci Maria partea bunã si-a ales, care nu se va lua de la ea.

- Luca 11 -
27. Si când zicea El acestea, o femeie din multime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat si fericiti sunt sânii pe care i-ai supt!
28. Iar El a zis: Asa este, dar fericiti sunt cei ce ascultã cuvântul lui Dumnezeu si-l pãzesc.

Back to Top

Sf. Ioan Gurã de Aur

- Nebunia iubitorilor de avutii -

Sã vedem acum cât rãu îsi fac lorusi iubitorii de arginti. Merg goi prin oraspentru cã nu au pe ei haina virtutii. Iar dacã nu li se pare rusinos lucrul acesta, apoi si asta se datoreste cumplitei lor nebunii, cã nici nu-si dau seama de nerusinarea lor. Le este rusine când sunt cu trupul gol dar se laudã când umblã cu sufletul gol. Iar dacã vreti vã spun si pricina nesimtirii lor: pentru cã sunt goi între multi goi; de aceea nu se rusineazã. Dacã ar fi multi oameni îmbrãcati în haina virtutii, atunci rusinea le-ar sãri mai bine în ochi. Dar asa, asta meritã mai cu seamã multe lacrimi, cã fiind multi rãi, faptele rele nu mai sunt o rusine.

Back to Top

Neîntelepti sau întelepti?

“Luati seama cum umblati: nu ca niste neîntelepti ci precum cei întelepti” (Efes 5,5) este îndemnul pe care ni-l adreseazã Sfântul Pavel în Apostolul zilei. Ce înseamnã a fi neîntelept sau întelept ne descoperã Evanghelia punându-ne în fatã douã categorii de oameni: unii pe care Dumnezeu îi numeste nebuni si altii pe care îi numeste fericiti.
Neînteleptii sau nebunii sunt cei care cred, asemenea bogatului cãruia i-a rodit tarina, cã sufletul se veseleste si se odihneste atunci când strânge pentru sine cât mai multe bogãtii materiale. Adicã toti cei care cred cã fericirea unui om constã în multimea averilor sale si îsi închinã viata dobândirii lor. Nu este greu sã recunoastem faptul cã o astfel de mentalitate dominã lumea în care trãim si cã, într-o mãsurã mai micã sau mai mare, suntem si noi influentati de ea. Totusi pe un om care gândeste asa Hristos îl numeste nebun pentru cã îsi pune încrederea în avere. Dar clipa mortii, ca un adevãrat ceas al adevãrului, vine sã-i risipeascã toate planurile si sã arate desertãciunea vietii sale.
Pe de altã parte avem exemplul Maicii Domnului care, din pruncie, a ascultat cuvântul lui Dumnezeu si L-a împlinit întru totul fãcându-se prin aceasta vrednicã sã-L poarte si sã-L nascã pe Hristos. Ea “partea cea bunã si-a ales care nu se va lua de la ea”(Lc. 10,42) întelegând cã hrana si bãutura sufletului este Cuvântul lui Dumnezeu si cã sufletul nu-si poate gãsi odihna si veselia autenticã decât în Dumnezeu. De aceea pentru ea moartea a însemnat “mutare la viatã” nepãrãsind lumea si rãmânând de-a pururea “grabnica noastrã ajutãtoare”.
Cu adevãrat întelept se aratã numai cel care
, dupã modelul Maicii Domnului , ascultã si împlineste cuvântul lui Dumnezeu si ajunge sã Îl poarte în el. Pe un astfel de om îl numeste Hristos fericit deoarece numai el poate afla odihna si veselia sufletului nu numai în viata aceasta ci pentru totdeauna.

Pr. Florin BOTEZAN

Back to Top

Redescoperirea traditiei

Sfânta Traditie este viata Bisericii în Duhul Sfânt. Ea s-a exprimat, în decursul istoriei, în diferite forme. Astfel o expresie a Sfintei Traditii este Sfânta Scripturã si scrierile Sfintilor Pãrinti. Altã expresie a ei este viata liturgicã: slujbele, icoana, muzica, întreaga atmosferã din bisericã.
Din pãcate, din diferite motive, anumite forme ce exprimã trãirea liturgicã autenticã nu au mai fost practicate, fãrã însã ca Biserica sã renunte la ele. În acelasi timp în viata liturgicã au pãtruns si anumite traditii (obiceiuri) omenesti care uneori pun în umbrã sau chiar intrã în conflict cu Sfânta Traditie. Cel mai grav este însã faptul cã, desi slujbele au rãmas în ansamblul lor o expresie a Sfintei Traditii, putini credinciosi reusesc sã pãtrundã întelesul lor adânc si sã le trãiascã integral.
Trãim vremuri de mare confuzie spiritualã. Dupã educatia ateistã primitã în timpul perioadei comuniste, societatea de consum, cu ideologia ei materialistã care sustine cã fericirea se dobândeste prin consumul de produse si servicii, îsi intensificã presiunea asupra noastrã. În aceste conditii diversi asa-zisi crestini vin sã ne învete “credinta cea adevãratã” aruncând cu noroi în “învechita” Ortodoxie si în slujitorii acesteia. Pe de altã parte diverse spiritualitãti necrestine ne promit performante facile si dobândirea “desãvârsirii” fãrã suferintã.
Credem cã cea mai bunã replicã a Ortodoxiei la provocãrile contemporane este trãirea autenticã în Duhul Sfânt prin redescoperirea Traditiei. “Orice cuvânt poate contesta un alt cuvânt, dar ce cuvânt poate contesta viata?” spunea Sfântul Grigore Palama.
Din dorinta sincerã de a promova trãirea ortodoxã autenticã în Duhul Sfânt (si nu pentru a iesi în evidentã) am încercat, în parohia noastrã, sã redescoperim anumite elemente ale Traditiei pe care le vom explica în cadrul acestei pagini.
Pr. Florin BOTEZAN

Back to Top

Din cuvintele Pãrintilor - Iubirea de arginti

“Dacã nãdãjduiesti sã primesti vesnicia atunci de ce doresti atât de mult cele vremelnice” Pateric
“Lãcomia nu umple într-atât casa de bogãtie pe cât umple sufletul de griji.”
Filaret Arhiepiscopul Cernigovului

“Vrei sã te îmbogãtesti? Sã ai pe Dumnezeu de prieten si vei fi cel mai bogat dintre toti.”
Sf. Ioan Gurã de Aur

“Mare piedicã le este dragostea de lucruri materiale celor ce se silesc spre virtute.”
Nil Ascetul

“Zis-a un bãtrân: aurul sau argintul de-l va pierde cineva, poate în locul lui sã afle altul. Dar vremea pierzând-o, alta nu va mai putea afla în locul ei” Pateric

“Un frate a întrebat: ce este iubirea de arginti? si i-a zis: înseamnã lepãdarea de Dumnezeu, sã nu crezi cã Dumnezeu îti poartã de grijã si cã tu încerci sã-ti porti de grijã.” Pateric

“Nu poti vietui dupã Dumnezeu dacã esti iubitor de arginti si de plãceri.” Pateric

Back to Top

Cum postim în Postul Crãciunului?

Postul Crãciunului este un post nu foarte greu de tinut mai ales in punct de vedere alimentar. Dacã este mai dificil sã postim sufleteste - prin paza ochilor, a gurii, a urechilor si a mintii - trupeste acest post poate fi pus în practicã de cãtre totii credinciosii.
Asa cum postim de obicei miercurea si vinerea sau în celelalte 3 mari posturi de peste an si în acest post (15 nov. - 24 dec.) nu mâncãm carne, lapte, brânzã, ouã sau alte preparate de origine animalierã.
Specific Postului Crãciunului este faptul cã martea si joia se poate bea vin iar sâmbãta si duminica este dezlegare la vin si peste. În ziua Sf. Nicolae (6 dec.) se mãnâncã peste si se bea vin!
O zi deosebitã este 24 dec. (ajunul Crãciunului) când, cu toate cã pregãtirile pentru a doua zi sunt în toi, se ajuneazã pânã spre searã.
Pr. Sabin VODÃ

Back to Top

Sinaxar U Sfânta Ecaterina- 25 noiembrie

Nãscutã într-o familie de nobili din Alexandria, capitala Egiptului, Ecaterina era înzestratã de Dumnezeu cu o rarã frumusete si o inteligentã exceptionalã. La vârsta de 18 ani reusea sã stãpâneascã sistemele filosofice ale timpului, literatura si medicina atrãgând admiratia învãtatilor vremii. Unei astfel de fiinte îi trebuia un mire pe mãsurã dar care, din pãcate, nu se gãsea. Mirele ei avea sã fie Hristos. Prin intermediul unui bãtrân aflã cã acest Mire este Întelepciunea cea adevãratã, Stãpânitorul universului, de o bunãtate si frumusete desãvârsitã. Într-o noapte însãsi Maica Domnului împreunã cu Hristos refuzã sã o priveascã spunând cã este urâtã, supusã mortii si pãcatului. Coplesitã de aceastã experientã, Ecaterina aprofundeazã tainele învãtãturii crestine si primeste Taina Sfântului Botez. Maica Domnului îi apare din nou cu Hristos, iar de data aceasta Hristos exclamã: “Iat-o de acum strãlucitoare si frumoasã, bogatã si cu adevãrat înteleaptã. De acum înainte începe sã condamne cultul si miturile pãgâne, înfruntã în discutii publice pe înteleptii vremii si chiar reuseste sã-i aducã la adevãrata credintã. Influenta sa se extinde pânã la curtea împãratului. Însãsi împãrãteasa si generalul Porfirie împreunã cu 200 de soldati devin ucenici ai lui Hristos. Ca urmare a acestui lucru împãratul Maximian (305-311) o aruncã în temnitã si în cele din urmã este ucisã în ziua de 25 noiembrie. Moastele sale se pãstreazã la mãnãstirea Sf. Ecaterina din muntele Sinai si fac si azi multe minuni.

U Sf. Stelian - 26 noiembrie

Încã de tânãr, Stelian se detaseazã de iluziile acestei lumi, împarte bunurile sale sãracilor si îmbrãtiseazã viata monahalã. Ca monah duce o viatã retrasã, trãind într-o pesterã. Acolo devine curând un mijlocitor la Dumnezeu pentru usurarea bolnavilor, în special pentru tãmãduirea copiilor bolnavi si a femeilor care nu pot naste. Datoritã acestui fapt sfântul rãmâne un mijlocitor si în zilele noastre pentru cei ce-l învocã cu credintã.
Pr. Cosmin BUFNEA

Back to Top

Copyright © 2002, Biserica Memoriala "Mihai Viteazul "Alba Iulia

This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.